Wednesday, 2 December 2009

Piatra Craiului 2009

1 decembrie.
Din nou in Piatra Craiului. De asta data proaspat intors din Caucaz si parca nu tocmai intremat dupa lungul drum de intoarcere din Rusia.
Dupa o noapte la Spirlea eu si Cata Gabor plecam spre lanturile Pietrei Craiului. Urcam fara a avea dificultati, foarte putina zapada si undeva aproape de creasta cateva portiuni cu gheata. Cu cat creste altitudinea cu atat se mareste viteza vantului.

La Zaplaz Piatra Craiului
La Zaplaz

Abrupt pe Lanturi Piatra Craiului
Abrupt

Un alpinist, un drum ce merge inainte

La 12 suntem La Om. De aici avem o frumoasa priveliste asupra Masivelor Iezer-Papusa si Fagaras.

Panorama Piatra Craiului Romania
Panorama

Cum vantul sufla in rafale puternice in scurt timp coboram spre Grindul cel refacut in 2002. Intalnim caprele negre.

Capra neagra Rupicapra rupicapra

Capra neagra Rupicapra rupicapra
Ciopor de capre

Intram pe traseul ce duce spre Zarnesti marcat cu cruce rosie, dar prin satul Pestera, ceea ce nu-i bun, asadar ne intoarcem spre traseul marcat cu triunghi rosu care ajunge la Curmatura, il gasim pe cel de-al doilea cu marcat cu cruce rosie, trecem pe langa Cheile Pisicii si in scurt timp ajungem in prapastii si de acolo in Zarnesti.

Obiect zburator neidentificat in Piatra Craiului
OZN in Crai

Asfintit in Piatra Craiului
Pe-nserat

Parc natural???!!!

Defrisari in Piatra Craiului

Defrisari in Piatra Craiului

Asa distrugem natura

Piatra Mare 2009

Din nou in Piatra Mare
Piatra Mare, un munte aparte, care desi e calcat de tot mai multi turisti si poate nu doar de turisti, ramane in continuare uimitor de spectaculos si de salbatic.

Piatra Mare Romania
Fereastra

Bradului la munte-i place
Bradului la munte-i place

Panorama Piatra Mare Romania
Sfarsit de noiembrie ..............fara zapada

Panorama Piatra Mare Romania
Brasovul

Wednesday, 11 November 2009

Muntii Vrancei 2009

Vineri, 6 noiembrie, la ora 18 plecam din Brasov cu destinatia Lepsa. Ajungem noaptea, vremea calda, zapada se topea iar forestierele pline de balti si noroi. Dormim la un prieten de-al lui Sebi.
Dimineata pornim din Gresu spre Dealul Crucii, pe un drum de exploatatie forestiera si de aici spre Varful Condratu (1490 m). Ajungem pe varf dupa-amiaza dupa inca vreo ora de mers pe forestier si apoi alte cateva prin padure, de-a dreptu', fara sa gasim vreo poteca sau marcaj turistic.

Pe drum forestier inainte
Odata erau vii

Alunecare de teren, lac de baraj natural
Alunecare de teren

Varful are o mica creasta, o perspectiva destul de frumoasa asupra Muntilor Vrancei.
Ne grabim sa coboram spre Cheile Tisitei, peste 5-6 ore ajungem in Lepsa si dupa o zi intreaga de consultari cadem de acord ca a doua zi, duminica, sa plecam de la cabanuta spre Golul Lepsei si apoi la masina, in Gresu.
La 12 pornim tot pe un forestier, inaintam asa pana pe la ora 14, iar cand se terminam drumul iesim drept inainte prin padure spre pasunea din gol.
Mergand asa gasim un "foc viu" inundat, mai facem cate o poza si vedem o urma de porcusor mistret.

Emanatie de gaz metan
Emanatie de gaz metan

Moment feeric pe Valea Stramba
Raze

Panorama Golul Lepsei Romania
Vedere din Golul Lepsei

Monday, 9 November 2009

Caucaz - Кавказа - 2009

Caucaz Кавказа 2009
Undeva sus (pentru cei de la Kayland nu am decat cuvinte de lauda)

Суббота, 17 октября. Наконец идти в горах Кавказа.

Sambata, 17 octombrie. In sfarsit plec in Caucaz.
Cu greu trecem de Republica Moldova, facem vama la ucrainieni si pe undeva la sud de orasul Reni, pe drumuri proaste tare ne indreptam spre granita cu Rusia, trecand pe rand prin Odessa, Mykolayiv, Kherson, Melitopol si inainte de granita Mariupol, un oras plin de noxe si cu un combinat asemanator cu cel din Galatiul nostru.
Imediat dupa oras ne abatem de la drumul ce ducea spre rusi si facem cateva fotografii pe malul Marii Azov.

Marea Azov Ucraina
Marea Azov

Trecem frontiera cu Rusia, conduc mai departe spre Rostov pe Don, dar nici dupa 20 de minute ne opresc soldatii pentru ca, zic ei, n-as fi oprit la un "стоп"????????? Dar care? Ca era tras deoparte si nu se vedea..........Rezolvam problema dupa ce le dam baiatilor vreo 45-50 de dolari.
Pana acum am ramas suprinsi de calitatea drumurilor rusesti, nici cele ucrainiene nefiind intr-o stare cu mult inferioara, exceptie facand doar cele din localitati. Dar cum mergeai 200-300 de km pana intrai intr-un oras sau pe vreo sosea de centura, nu a fost o problema.

Soselele rusesti in stare buna
Drumurile lor

A doua zi vedem faimosul Rostov, aflam drumul spre Mineralnye Vody, intram in regiunea Kabardino-Balkaria, inaintam pe Valea Baksan, trecem de Tirazau si pe la ora 21 ajugem in Azau, mica statiune de la poalele celor 2 varfuri Elbrus (Elbrus Est cu 5621 m si Elbrus Vest cu 5642 m).

Prima statie de cabina Azau
Din cabina

A doua zi Narcis a negociat cu directorul unui hotel si cu nici 2000 de ruble am dormit trei nopti si-am avut si masina pazita pe toata durata sederii noastre in zona. Ce-o fi zis Alim???.......decat sa stea cu hotelul gol si sa-i fie urat...... Cladirea era noua iar camerele aratau impecabil. Conditii excelente.
Platim cele 600 de ruble pentru telecabina, urcam repede pana la prima statie, apoi schimbam si ajungem la statia "MIR"(asa o numisera rusii pe ultima). De aici plecam, eu cu un camion, Narcis pe jos si ne intalnim imediat dupa butoaie.

Butoaiele, refugiu si panorama
Butoaiele

Ne continuam urcusul dupa o masa copioasa pana undeva pe la 4500 m. Spre seara m-am simtit rau tocmai din cauza ca in timpul zilei nu am mancat ceva usor, ba unde mai pui ca incepuse sa ma doare o masea care se cariase chiar in saptamana dinaintea plecarii. Asa ca a doua zi Narcis a ramas la cort, eu am coborat spre Azau si pe drum am pozat tot ce imi atragea atentia.

Panorama asupra Caucazului Rusia
Panorama

Pietrele lui Pastuhov

Varful Ushba Muntii Caucaz

Un corb in zbor peste crevase
Un corb
                               
Dupa doua zile petrecute in Azau, impreuna cu Narcis care coborase si el printre timp dupa ce avusese o tentativa de a urca varful Elbrus Vest (tentativa in care a ajuns in saua dintre varfuri), plecam de asta data fiecare cu o forta si o incredere mult mai mare intr-o noua ascensiune. De data asta fara multa graba. In prima noapte dormim putin mai sus de butoaie, a doua zi duminica plecam spre Pietrele lui Pastuhov, dar nu inainte de a admira rusoaicele venite duminica pe munte pentru a se poza cat se poate de dezbracate pe zapada inghetata.
Intalnim cativa polonezi, inoptam impreuna cu ei si o echipa de la salvamont din Muntii Urali la Priut 11. Asta pentru ca aici nu mai era nimeni, sezonul se terminase si nu mai erau multi care mergeau in perioada asta pe varf.
Peste noapte Narcis ajutase doi polonezi sa coboare de la 4800 m la refugiu, afara incepuse o furtuna puternica. Dimineata la 9 unul dintre polonezi pleaca spre varf. Imediat dupa 10 plec si eu intr-o tura de aclimatizare. Urc intr-un ritm destul de bun, ajung in punctul din care se coboara spre sa, dar de aici incerc sa continui spre craterul de pe Elbrus Vest. Din cauza ca nu imi luasem apa si mancare, dar vreo 20 de curmale, cu o sete si o foame crunta cobor spre refugiu, bucuros ca ascensiune nu a fost deloc grea, urcand destul de usor pana la aproximativ 5400 m. La ora 17 deja beam supa calda si ceai, pregatite de colegu-meu de tura. Polonezul se intoarce la 18:20, a reusit sa atinga varful.

Elbrus Est panorama

Ziua urmatoare decid sa nu urc pentru a astepta sa-mi ia algocalminul durerea de masea si nici asa mult condus nu mi-a prins tocmai bine.
Narcis cu doi polonezi porneste la 3 dimineata spre varf.

Rasarit in Caucaz Кавказа
Rasarit

Se intorc victoriosi undeva in jurul orei 18.
Noaptea vantul sufla in rafale puternice, dimineata incepe sa ninga. La 10 pleaca polonezii, dupa 2-3 ore si noi.

Fete si ultraviolete(russian girls)
Fete si ultaviolete (russian girls)

Dormim ultima noapte la Alim si plecam cu promisiunea reciproca de a ne revedea.

Hotel Alpina Azau
Alpina

Nici nu plecam bine ca ne opresc doi politai si ne cer 100 de dolari pe motiv ca n-am permisul tradus in rusa, altfel ne ridica masina si o duc in curtea politiei. Dupa vreo jumatate de ora de negocieri le spun luati-o baieti; da' neseriosii ne-au dat actele si-am plecat. Amuzant.
La iesirea din Mineralnye Vody ne apresc altii doi, de data asta mai seriosi, ne plimba pe la vreo doua sectii, ne ameninta ca ne tin zece zile in arest, ca n-ar fi buna hartia de la hotel prin care ne-am inregistrat. Dupa ce le dam 500 de ruble, ne insotesc militienii pana la iesirea din oras si peste nici doua ore ne opresc soldatii. Acelasi motiv, spaga 20 de dolari, dar aici terminam repede.
Mai dormim o noapte in masina intr-un oras la vreo 60-70 km de Mineralnye, a doua zi cautam posta sa vedem ce-i cu inregistrarea masii, ajungem la Biroul de Emigrari. Aia zambesc cand ne vad cu jalba-n protap, ne pun o stampila si DASVIDANIYA!!!!!!!!!! Inca 6 ore cu masina si parasim Rusia.
La ucrainieni se gaseste un soldat tanar, burtos si ceva mai flamand decat ceilalti sa ne ceara "zweinzig $" sa ne llasa sa plecam fara sa ne verifice masina. Scapam de asta, intr-o ora mancam pizza in Mariupol, se mai tin unii cu o lada dupa noi si seara urmatoare ajungem la iesirea din Ucraina. De data asta ajungem aici ziua, vedem si pozam lacurile de la Odessa incepand, pana aproape de Reni.

La sud de Moldova

Lebede, la sud de Moldova
Lebede

La granita scotocesc vamesii prin toata masina, ca .........venim din Caucaz si-avem AKM-uri. Doar de aia ne-am si dus!!! La moldoveni iar se schima tura, mai asteptam inca o ora, apoi intram bucurosi in Romania. Dintr-o data alt asfalt, parca plutea masina, nu se compara cu denivelarile soselelor ucrainiene si sparturile din Reni.
Venim de la zapada si ger, pe la Intorsura Buzaului le gasim iar, nu cu mare surprindere ce-i drept. Am plecat sambata din Brasov, ne-am intors aici peste 2 saptamani, duminica.

O ultima impresie.
Nu a fost atat de dificila mica noastra expeditie, pe cat a fost de interesanta. Am vazut un colt de lume putin cunoscut noua, am incercat si intr-o mare masura am reusit sa inteleg o tara la fel de necunoscuta, ne-am testat fortele in ascensiuni diferite de ce cele din muntii nostri, asta odata cu echipamentul.
Si ca veni vorba de echipament, salutari lui Mastahac Sebastian; fara geaca lui se prea poate sa fi ajuns acasa putin mai inghetat.

Tot din indepartata Rusie

Mic popas in Mntii Caucaz
Popas

O mica crevasa in Muntii Caucaz
O mica crevasa

Multe altele (crevase)
Multe altele

A doua trambulina
A doua trambulina

Narcis cu ceva echipament
Narcis, cu ceva echipament

Mai aproape de cer in Caucaz
Undeva, mai aproape de cer

Din alte vremuri, tun german Fischer
Din alte vremuri

Spre casa pe Valea Baksan
Spre casa, pe Valea Baksan

Moldoveanu 2009

Sfarsit de septembrie. Ajung la Sambata de Sus dupa-amiaza, impreuna cu Narcis si cu Adina. Abia coboram din masina si vedem elicopterul SMURD-ului coborand pe Valea Vistei Mari.

Elicopterul SMURD-ului cobora din creasta
SMURD

Urcam pe aceeasi vale spre refugiul Vistea Mare, se inopteaza repede, nu ne grabim, vorbim mult si ajungem pe la ora 1-1:30. Valea ne apare mult schimbata, asta datorita puternicelor viituri din timpul verii. Aici gasim un polonez care facea pentru a treia oara creasta principala a Muntilor Fagaras.
Dimineata apara putini nori, dar si vantul se face destul de bine simtit.
Se insenineaza putin si ne apar in fata in toata maretia lor Varfurile Vistea Mare(2527 m) si Moldoveanu(2544 m).

Varfurile Moldoveanu si Vistea Mare
Moldoveanu si Vistea Mare

Nu peste mult timp cucerim pentru a nu stiu cata oara cele doua varfuri, admiram privelistea si plecam spre cabana Podragu.  Nu mergem jumatate de ora si facem o mare descoperire, gasim afine rosii, asadar un nou popas.

Afine rosii
Afinele noastre

Harta Romaniei din Muntii Fagaras
Romania

Cabana Podragu printre neguri
Cabana Podragu

Trecem repede de Podragu, ajungem la Cabana Turnu, abia ce bem un ceai si se intuneca. Imediat cum te indepartezi de cabana, poteca ce duce spre orasul Victoria este tot mai rupta de viituri. Cu mare grija, mai ales eu cu frontala defecta, ajungem tustrei spre dimineata in oras si de aici incepem lungul drum spre satul Vistisoara. Ajungem aici nu mai devreme de ora 4 dimineata, luam masina si ne grabim sa nu intarziem la serviciu.
Cu atata graba si lipsa de somn reusesc sa mai adorm o data la volan, asta putin inainte de a-l lua pe Paul si de-a pleca din nou la munca tocmai in Miercurea Ciuc.

Friday, 6 November 2009

Vrancea 2009

Pe la jumatatea lui iulie raman iar vineri la Focsani, si-l las pe Paul sa vina singur la Brasov, hotarat ca sambata sa plec pe bicicleta acasa. Numai ca dimineata dupa ce imi suna telefonul mai adorm vreo 2 ore si ma trezesc ca pe la 9 cand ies din Focsani se porneste un vant, da serios vant. Si asa ma vad nevoit sa pedalez vreo 20 de km in aproape 2 ore, asta pana ajung in Bolotesti. De aici vazand ca inaintez greu decid sa fac un circuit prin zona. Pornesc pe drumul ce duce la Jaristea, imediat schimb directia de mers spre dreapta si incet incet incep sa urc spre Magura Odobesti cu gand sa caut Manastirea Tarnita.

Pe meleaguri vrancene cu DHS-ul
Pe meleaguri vrancene cu DHS-ul

Imediat drumul intra in padure si devine un forestier la inceput intr-o stare buna, dar pe masura ce inaintez este rupt tot mai tare de apa, multe santuri, bolovani, cum zic vrancenii "cataroi", balti destul de adanci. Intr-o ora ajung la Manastirea Sfintii Voievozi, de care acum aflasem.

Manastirea Sfintii Voievozi

Continui urcusul si nu mult mai departe de manastire se strica drumul tare, iar de aici continui cand pe bicicleta cand impingand la ea. Peste o ora gasesc Manastirea Tarnita; mi-am atins obiectivul si cobor spre Odobesti, intrecandu-ma la vale cu un conducator ceva mai speriat de atv.

Manastirea Tarnita

La coborare, undeva sub padure pe pajiste, vad cativa popandai, frumosi, drepti ca niste soldatei.
Am stat la panda cateva ore bune si dupa ce am exploatat la maximum Canon-ul meu de atunci am surprins cativa popandai curiosi iesiti in lumina soarelui de dupa-amiaza.

Popandaul (Citellus citellus)

Popandaul (Citellus citellus)
Popandaul (Citellus citellus)
Intre timp s-a oprit vantul si ziua racoroasa de dimineata a devenit una torida, obisnuita mai ales de 4-5 ani in Vrancea.
Bine ca era sezonul pepenilor!!!

Acum sa sa spun pe scurt povestea DHS-ului meu.
Am participat la o competitie intre muntomani, la Carpathian Adventure si cu aceasta ocazie am fost nevoit sa-mi achizitionez o noua bicicleta. Sfaturi am primit multe, dar bani nu erau pe masura, asa ca am decis sa-mi iau o bicicleta mai ieftina. Desi din nefericire n-am mai ajuns sa o folosesc in competitie si trecand peste faptul ca unii dintre concurenti ma priveau asa un pic uimiti, cum? eu vin sa concurez cu ei? cu asa ceva? pareau sa zica....., bicicleta este una destul de rezistenta, am facut cu ea vreo 2500 de km., pe drumuri numai de noi stiute, fara sa schimb nimic si m-am chinuit mult pana am reusit sa-i sparg janta pe spate.
Merita incercata!!!