Wednesday, 11 November 2009

Muntii Vrancei 2009

Vineri, 6 noiembrie, la ora 18 plecam din Brasov cu destinatia Lepsa. Ajungem noaptea, vremea calda, zapada se topea iar forestierele pline de balti si noroi. Dormim la un prieten de-al lui Sebi.
Dimineata pornim din Gresu spre Dealul Crucii, pe un drum de exploatatie forestiera si de aici spre Varful Condratu (1490 m). Ajungem pe varf dupa-amiaza dupa inca vreo ora de mers pe forestier si apoi alte cateva prin padure, de-a dreptu', fara sa gasim vreo poteca sau marcaj turistic.

Pe drum forestier inainte
Odata erau vii

Alunecare de teren, lac de baraj natural
Alunecare de teren

Varful are o mica creasta, o perspectiva destul de frumoasa asupra Muntilor Vrancei.
Ne grabim sa coboram spre Cheile Tisitei, peste 5-6 ore ajungem in Lepsa si dupa o zi intreaga de consultari cadem de acord ca a doua zi, duminica, sa plecam de la cabanuta spre Golul Lepsei si apoi la masina, in Gresu.
La 12 pornim tot pe un forestier, inaintam asa pana pe la ora 14, iar cand se terminam drumul iesim drept inainte prin padure spre pasunea din gol.
Mergand asa gasim un "foc viu" inundat, mai facem cate o poza si vedem o urma de porcusor mistret.

Emanatie de gaz metan
Emanatie de gaz metan

Moment feeric pe Valea Stramba
Raze

Panorama Golul Lepsei Romania
Vedere din Golul Lepsei

Monday, 9 November 2009

Caucaz - Кавказа - 2009

Caucaz Кавказа 2009
Undeva sus (pentru cei de la Kayland nu am decat cuvinte de lauda)

Суббота, 17 октября. Наконец идти в горах Кавказа.

Sambata, 17 octombrie. In sfarsit plec in Caucaz.
Cu greu trecem de Republica Moldova, facem vama la ucrainieni si pe undeva la sud de orasul Reni, pe drumuri proaste tare ne indreptam spre granita cu Rusia, trecand pe rand prin Odessa, Mykolayiv, Kherson, Melitopol si inainte de granita Mariupol, un oras plin de noxe si cu un combinat asemanator cu cel din Galatiul nostru.
Imediat dupa oras ne abatem de la drumul ce ducea spre rusi si facem cateva fotografii pe malul Marii Azov.

Marea Azov Ucraina
Marea Azov

Trecem frontiera cu Rusia, conduc mai departe spre Rostov pe Don, dar nici dupa 20 de minute ne opresc soldatii pentru ca, zic ei, n-as fi oprit la un "стоп"????????? Dar care? Ca era tras deoparte si nu se vedea..........Rezolvam problema dupa ce le dam baiatilor vreo 45-50 de dolari.
Pana acum am ramas suprinsi de calitatea drumurilor rusesti, nici cele ucrainiene nefiind intr-o stare cu mult inferioara, exceptie facand doar cele din localitati. Dar cum mergeai 200-300 de km pana intrai intr-un oras sau pe vreo sosea de centura, nu a fost o problema.

Soselele rusesti in stare buna
Drumurile lor

A doua zi vedem faimosul Rostov, aflam drumul spre Mineralnye Vody, intram in regiunea Kabardino-Balkaria, inaintam pe Valea Baksan, trecem de Tirazau si pe la ora 21 ajugem in Azau, mica statiune de la poalele celor 2 varfuri Elbrus (Elbrus Est cu 5621 m si Elbrus Vest cu 5642 m).

Prima statie de cabina Azau
Din cabina

A doua zi Narcis a negociat cu directorul unui hotel si cu nici 2000 de ruble am dormit trei nopti si-am avut si masina pazita pe toata durata sederii noastre in zona. Ce-o fi zis Alim???.......decat sa stea cu hotelul gol si sa-i fie urat...... Cladirea era noua iar camerele aratau impecabil. Conditii excelente.
Platim cele 600 de ruble pentru telecabina, urcam repede pana la prima statie, apoi schimbam si ajungem la statia "MIR"(asa o numisera rusii pe ultima). De aici plecam, eu cu un camion, Narcis pe jos si ne intalnim imediat dupa butoaie.

Butoaiele, refugiu si panorama
Butoaiele

Ne continuam urcusul dupa o masa copioasa pana undeva pe la 4500 m. Spre seara m-am simtit rau tocmai din cauza ca in timpul zilei nu am mancat ceva usor, ba unde mai pui ca incepuse sa ma doare o masea care se cariase chiar in saptamana dinaintea plecarii. Asa ca a doua zi Narcis a ramas la cort, eu am coborat spre Azau si pe drum am pozat tot ce imi atragea atentia.

Panorama asupra Caucazului Rusia
Panorama

Pietrele lui Pastuhov

Varful Ushba Muntii Caucaz

Un corb in zbor peste crevase
Un corb
                               
Dupa doua zile petrecute in Azau, impreuna cu Narcis care coborase si el printre timp dupa ce avusese o tentativa de a urca varful Elbrus Vest (tentativa in care a ajuns in saua dintre varfuri), plecam de asta data fiecare cu o forta si o incredere mult mai mare intr-o noua ascensiune. De data asta fara multa graba. In prima noapte dormim putin mai sus de butoaie, a doua zi duminica plecam spre Pietrele lui Pastuhov, dar nu inainte de a admira rusoaicele venite duminica pe munte pentru a se poza cat se poate de dezbracate pe zapada inghetata.
Intalnim cativa polonezi, inoptam impreuna cu ei si o echipa de la salvamont din Muntii Urali la Priut 11. Asta pentru ca aici nu mai era nimeni, sezonul se terminase si nu mai erau multi care mergeau in perioada asta pe varf.
Peste noapte Narcis ajutase doi polonezi sa coboare de la 4800 m la refugiu, afara incepuse o furtuna puternica. Dimineata la 9 unul dintre polonezi pleaca spre varf. Imediat dupa 10 plec si eu intr-o tura de aclimatizare. Urc intr-un ritm destul de bun, ajung in punctul din care se coboara spre sa, dar de aici incerc sa continui spre craterul de pe Elbrus Vest. Din cauza ca nu imi luasem apa si mancare, dar vreo 20 de curmale, cu o sete si o foame crunta cobor spre refugiu, bucuros ca ascensiune nu a fost deloc grea, urcand destul de usor pana la aproximativ 5400 m. La ora 17 deja beam supa calda si ceai, pregatite de colegu-meu de tura. Polonezul se intoarce la 18:20, a reusit sa atinga varful.

Elbrus Est panorama

Ziua urmatoare decid sa nu urc pentru a astepta sa-mi ia algocalminul durerea de masea si nici asa mult condus nu mi-a prins tocmai bine.
Narcis cu doi polonezi porneste la 3 dimineata spre varf.

Rasarit in Caucaz Кавказа
Rasarit

Se intorc victoriosi undeva in jurul orei 18.
Noaptea vantul sufla in rafale puternice, dimineata incepe sa ninga. La 10 pleaca polonezii, dupa 2-3 ore si noi.

Fete si ultraviolete(russian girls)
Fete si ultaviolete (russian girls)

Dormim ultima noapte la Alim si plecam cu promisiunea reciproca de a ne revedea.

Hotel Alpina Azau
Alpina

Nici nu plecam bine ca ne opresc doi politai si ne cer 100 de dolari pe motiv ca n-am permisul tradus in rusa, altfel ne ridica masina si o duc in curtea politiei. Dupa vreo jumatate de ora de negocieri le spun luati-o baieti; da' neseriosii ne-au dat actele si-am plecat. Amuzant.
La iesirea din Mineralnye Vody ne apresc altii doi, de data asta mai seriosi, ne plimba pe la vreo doua sectii, ne ameninta ca ne tin zece zile in arest, ca n-ar fi buna hartia de la hotel prin care ne-am inregistrat. Dupa ce le dam 500 de ruble, ne insotesc militienii pana la iesirea din oras si peste nici doua ore ne opresc soldatii. Acelasi motiv, spaga 20 de dolari, dar aici terminam repede.
Mai dormim o noapte in masina intr-un oras la vreo 60-70 km de Mineralnye, a doua zi cautam posta sa vedem ce-i cu inregistrarea masii, ajungem la Biroul de Emigrari. Aia zambesc cand ne vad cu jalba-n protap, ne pun o stampila si DASVIDANIYA!!!!!!!!!! Inca 6 ore cu masina si parasim Rusia.
La ucrainieni se gaseste un soldat tanar, burtos si ceva mai flamand decat ceilalti sa ne ceara "zweinzig $" sa ne llasa sa plecam fara sa ne verifice masina. Scapam de asta, intr-o ora mancam pizza in Mariupol, se mai tin unii cu o lada dupa noi si seara urmatoare ajungem la iesirea din Ucraina. De data asta ajungem aici ziua, vedem si pozam lacurile de la Odessa incepand, pana aproape de Reni.

La sud de Moldova

Lebede, la sud de Moldova
Lebede

La granita scotocesc vamesii prin toata masina, ca .........venim din Caucaz si-avem AKM-uri. Doar de aia ne-am si dus!!! La moldoveni iar se schima tura, mai asteptam inca o ora, apoi intram bucurosi in Romania. Dintr-o data alt asfalt, parca plutea masina, nu se compara cu denivelarile soselelor ucrainiene si sparturile din Reni.
Venim de la zapada si ger, pe la Intorsura Buzaului le gasim iar, nu cu mare surprindere ce-i drept. Am plecat sambata din Brasov, ne-am intors aici peste 2 saptamani, duminica.

O ultima impresie.
Nu a fost atat de dificila mica noastra expeditie, pe cat a fost de interesanta. Am vazut un colt de lume putin cunoscut noua, am incercat si intr-o mare masura am reusit sa inteleg o tara la fel de necunoscuta, ne-am testat fortele in ascensiuni diferite de ce cele din muntii nostri, asta odata cu echipamentul.
Si ca veni vorba de echipament, salutari lui Mastahac Sebastian; fara geaca lui se prea poate sa fi ajuns acasa putin mai inghetat.

Tot din indepartata Rusie

Mic popas in Mntii Caucaz
Popas

O mica crevasa in Muntii Caucaz
O mica crevasa

Multe altele (crevase)
Multe altele

A doua trambulina
A doua trambulina

Narcis cu ceva echipament
Narcis, cu ceva echipament

Mai aproape de cer in Caucaz
Undeva, mai aproape de cer

Din alte vremuri, tun german Fischer
Din alte vremuri

Spre casa pe Valea Baksan
Spre casa, pe Valea Baksan

Moldoveanu 2009

Sfarsit de septembrie. Ajung la Sambata de Sus dupa-amiaza, impreuna cu Narcis si cu Adina. Abia coboram din masina si vedem elicopterul SMURD-ului coborand pe Valea Vistei Mari.

Elicopterul SMURD-ului cobora din creasta
SMURD

Urcam pe aceeasi vale spre refugiul Vistea Mare, se inopteaza repede, nu ne grabim, vorbim mult si ajungem pe la ora 1-1:30. Valea ne apare mult schimbata, asta datorita puternicelor viituri din timpul verii. Aici gasim un polonez care facea pentru a treia oara creasta principala a Muntilor Fagaras.
Dimineata apara putini nori, dar si vantul se face destul de bine simtit.
Se insenineaza putin si ne apar in fata in toata maretia lor Varfurile Vistea Mare(2527 m) si Moldoveanu(2544 m).

Varfurile Moldoveanu si Vistea Mare
Moldoveanu si Vistea Mare

Nu peste mult timp cucerim pentru a nu stiu cata oara cele doua varfuri, admiram privelistea si plecam spre cabana Podragu.  Nu mergem jumatate de ora si facem o mare descoperire, gasim afine rosii, asadar un nou popas.

Afine rosii
Afinele noastre

Harta Romaniei din Muntii Fagaras
Romania

Cabana Podragu printre neguri
Cabana Podragu

Trecem repede de Podragu, ajungem la Cabana Turnu, abia ce bem un ceai si se intuneca. Imediat cum te indepartezi de cabana, poteca ce duce spre orasul Victoria este tot mai rupta de viituri. Cu mare grija, mai ales eu cu frontala defecta, ajungem tustrei spre dimineata in oras si de aici incepem lungul drum spre satul Vistisoara. Ajungem aici nu mai devreme de ora 4 dimineata, luam masina si ne grabim sa nu intarziem la serviciu.
Cu atata graba si lipsa de somn reusesc sa mai adorm o data la volan, asta putin inainte de a-l lua pe Paul si de-a pleca din nou la munca tocmai in Miercurea Ciuc.

Friday, 6 November 2009

Vrancea 2009

Pe la jumatatea lui iulie raman iar vineri la Focsani, si-l las pe Paul sa vina singur la Brasov, hotarat ca sambata sa plec pe bicicleta acasa. Numai ca dimineata dupa ce imi suna telefonul mai adorm vreo 2 ore si ma trezesc ca pe la 9 cand ies din Focsani se porneste un vant, da serios vant. Si asa ma vad nevoit sa pedalez vreo 20 de km in aproape 2 ore, asta pana ajung in Bolotesti. De aici vazand ca inaintez greu decid sa fac un circuit prin zona. Pornesc pe drumul ce duce la Jaristea, imediat schimb directia de mers spre dreapta si incet incet incep sa urc spre Magura Odobesti cu gand sa caut Manastirea Tarnita.

Pe meleaguri vrancene cu DHS-ul
Pe meleaguri vrancene cu DHS-ul

Imediat drumul intra in padure si devine un forestier la inceput intr-o stare buna, dar pe masura ce inaintez este rupt tot mai tare de apa, multe santuri, bolovani, cum zic vrancenii "cataroi", balti destul de adanci. Intr-o ora ajung la Manastirea Sfintii Voievozi, de care acum aflasem.

Manastirea Sfintii Voievozi

Continui urcusul si nu mult mai departe de manastire se strica drumul tare, iar de aici continui cand pe bicicleta cand impingand la ea. Peste o ora gasesc Manastirea Tarnita; mi-am atins obiectivul si cobor spre Odobesti, intrecandu-ma la vale cu un conducator ceva mai speriat de atv.

Manastirea Tarnita

La coborare, undeva sub padure pe pajiste, vad cativa popandai, frumosi, drepti ca niste soldatei.
Am stat la panda cateva ore bune si dupa ce am exploatat la maximum Canon-ul meu de atunci am surprins cativa popandai curiosi iesiti in lumina soarelui de dupa-amiaza.

Popandaul (Citellus citellus)

Popandaul (Citellus citellus)
Popandaul (Citellus citellus)
Intre timp s-a oprit vantul si ziua racoroasa de dimineata a devenit una torida, obisnuita mai ales de 4-5 ani in Vrancea.
Bine ca era sezonul pepenilor!!!

Acum sa sa spun pe scurt povestea DHS-ului meu.
Am participat la o competitie intre muntomani, la Carpathian Adventure si cu aceasta ocazie am fost nevoit sa-mi achizitionez o noua bicicleta. Sfaturi am primit multe, dar bani nu erau pe masura, asa ca am decis sa-mi iau o bicicleta mai ieftina. Desi din nefericire n-am mai ajuns sa o folosesc in competitie si trecand peste faptul ca unii dintre concurenti ma priveau asa un pic uimiti, cum? eu vin sa concurez cu ei? cu asa ceva? pareau sa zica....., bicicleta este una destul de rezistenta, am facut cu ea vreo 2500 de km., pe drumuri numai de noi stiute, fara sa schimb nimic si m-am chinuit mult pana am reusit sa-i sparg janta pe spate.
Merita incercata!!!

Thursday, 5 November 2009

Piatra Craiului 2009

Iata-ma decis intr-o dimineata pe la inceput de iulie 2009 sa urc in crai. Aproape nu mai recunosc zona, asa viituri au fost. Pornesc spre Cabana Curmatura, unde ma opresc sa vad personajele noi care se perindau pe acolo in acea zi, apoi spre Varful Ascutit. Timpul frumos, ajung repede, refugiul pustiu. Imediat incep sa apara turistii, fiecare cu intrebarile lui..........cat mai e pana la Curmatura? pe ce traseu cobori mai stiu eu unde, ce faci aici singur? asta imi place.
Asa trece timpul, printre nori soare si o scurta ploaie de vara. Apar incet, dar incet si pe rand, spre seara, membrii unui club montan din Sibiu. Pentru unii doar un scurt popas, in drumul lor spre Refugiul Diana, pentru marea majoritate o casa de o noapte. Baieti, fete, fel de fel de discutii, intrebari si opinii pe diverse teme, altii isi amintesc cu stupoare ca a fulgerat intre ei, cand mancau..........imi pare.

Asfintit la Ascutit
Putin soare

Apus pe Varful Ascutit
Apus

Intamplator sau nu unde am dormit eu erau numai fete, am visat cate ceva si s-a facut dimineata. Sibienii pornesc grabiti spre Diana pe Brana Caprelor, eu mai raman vreo ora sa-mi fac siesta si-i ajung unde se bifurca poteca spre brana in dreapta si Padina Popii in stanga, pe aici si cobor. Ne mai salutam o data si ne despartim. Aici intalnesc cativa alpinisti, voiau sa catere un 4b de vreo 4-5 lungimi, iar ceva mai jos, ca de obicei cu Oko.

In Diana din nou ma intalnesc cu sibienii, de aici plec spre Coltii Chiliilor si apoi Zarnesti.

In doua zile am intalnit pe munte fara sa-i mai socotesc pe aceia de la Curmatura vreo 70 de turisti. Ba chiar si o blonda ucrainianca cu barbatu-sau.

Plaiul Foii vazut din creasta
La inaltime

Panou informativ din Piatra Craiului
De retinut!!!

Fagaras decembrie 2008

Plecam spre Fagaras. Dimineata de decembrie, 30 ale lunii impreuna cu Cata Gabor, Georgel, Catrinel si alti doi prieteni plecam spre refugiul vanatoresc de pe Culmea Dragusului.
Sosim la Manastirea Brancoveanu, de aici spre Izvorul Parintelui Arsenie Boca, facem stanga pe marcajul cu bulina rosie si incepem urcusul. Zapada putina, cu atat mai rau cu cat doi tineri muntomani si-au luat schiurile de tura cu ei; speram ca sus e mai multa. Inaintam nu intr-un ritm alert, cei doi duc o lupta acerba cu crengile si molizii care li sa agata de schiuri.
Putin inainte de lasarea serii ajungem la refugiu.

Asfintit in Fagaras
Refugiul vanatoresc de pe Muchia Dragusului

Muchia Zanoaga
Putin ger inainte de lasarea serii

Ceata de pe munte s-a lasat incet incet pana dimineata peste Depresiunea Transilvaniei si astfel ni s-a deschis o priveliste deosebita: Ardealul acoperit la cativa zeci de metri deasupra solului de o ceata neagra cu toate masivele muntoase de la nord de Muntii Fagaras. Dimineata impreuna cu Gabor plec pe Muchia Dragusului spre creasta principala a Muntilor Fagaras; inaintam prin zapada cateva ore, eu mai greu, Gabor mai usor cu rachetele de zapada. Pe la 11 ne oprim, ii asteptam si pe ceilalti.
Cadem de comun acord sa coboram, ca doar peste cateva ore ne astepta noul an.
Soarele a inghetat

A inghetat si catelul
Nu mai coboram???

Panorama peste Ardeal

Intersectie
Intersectie

Iezer-Papusa decembrie 2007

Plecam la inceput de decembrie 2007 din Brasov cu autobuzul spre Rucar. Ajunsi in Rucar intram pe o vale nemarcata, sau pe care nu am gasit marcaj. Stiind ca in dreapta dupa harta ar fi o culme marcata, inaintam prin padure de-a dreptul, prin taieturi si defrisari, pe drumuri forestiere. Gasim o cabana parasita, mergem mai departe si punem cortul langa o stana (eu si Narcis fiind membrii organizatori si participanti).
Foarte multe urme de lup si de urs, dar si vulpi, iepuri. Un lup si-a facut simtita prezenta in toiul noptii, incercand probabil sa comunice cu Narcis.
A doua zi undeva pe la amiaza pornim spre Varful Papusa (2391 m), putin inainte sa ajungem pe varf se porneste un vant puternic, in rafale, temperatura scade repede, se insereaza.
Ca si la urcare coboram pe nemarcat, ajungem undeva pe Valea Dambovitei, trecem prin Satic pe drumul acela pe care te mai intalnesti cu ursul, apoi din Podu Dambovitei cu ocazie ajungem undeva imediat dupa rasarit in Brasov.

Romania outdoor photography

Iezer Papusa Romania mountain

Piatra Craiului Romania mountain

Craiul nostru Piatra Craiului Romania

Urcand pe Varful Papusa
Urcand pe Varful Papusa, incet incet apare gerul deodata cu un vanticel taios

Defrisari in masivul Iezer Papusa
Defrisari in masivul Iezer Papusa

Varful Papusa
Varful Papusa si un ger de vreo 10 grade